Bansko, weekend de neuitat partea a doua

Chiar eram hotarat sa va descriu si minunatele peripetii de prin spitalele bulgaresti. Dar n-are rost. Nici o diferenta fata de Romanica. Ba mai mult in cel mai mare spital privat din Sofia, TOKUDA, ala unde mi-au prescris mancare, bautura, sex si distractie, ca de obicei la camera de garda, la urgente nu era nimeni.
- Ortoped aveti?
- Da.
- Aveti si chirurg?
- Da.
- Poate sa ma vada cineva?
- Da.
- Astept aici?
- Da.
Si asteptam frate. Mai intrebam din nou.
- Poate sa ma vada cineva?
- Da. Dar nu azi. Veniti luni ca azi nu avem nici ortoped nici chirurg.
Deci no comment. Am rezolvat pana la urma cu bunul prieten Victor. Multumesc Victoras.
Acum alta e problema. Am un ham prins la spate care trebuie sa-mi tina spatele drept si ma incurca ingrozitor la somn, imbracat, dezbracat si toate ce urmeaza dupa.
Problema cea mai mare e la birou. La masuta in cei 3 metrii cubi pusi la dispozitie cu marinimie de companie e ok. Te asezi, sprijini stanga de coltul laptopului, pozitionezi degetul mijlociu pe shift, aratatorul pe tasta a si dai la treaba. Totul foarte ok. Alta e problema. Te duci ca omul la toaleta si daca vrei sa stai mai mult si sa cugeti pe tron ai o problema majora. Mari ecologisti ce sintem vrem sa salvam planeta de la incalzirea globala, care oricum pot demonstra ca fiind neadevarata deoarece de la an la an platesc la incalzire tot mai mult, si avem temporizoare la becuri. Asta inseamna ca dupa 45 de secunde pe ceas trebuie sa faci o miscare ampla ca sa ai din nou lumina si sa vezi unde si ce faci. Pana acum usor, ridicam manutele ca la valurile de pe stadioane si gata. Ehhh, senzor prost, acum daca ridic doar o mana nu merge. Asa ca trebuie sa faci o miscare ampla de ridicare gen genoflexiune cu o mana in sus si ailalta si ea pe acolo cum atarna. Ia faceti de vreo doua trei ori asa si vedeti si voi cum e. Nu intru in alte detalii. Elaborati si voi.
Mi-am luat lanterna.
E mai sigur si ne-ecologic.

Ma bucur sa vorbesc romaneste dupa 39 de ani

Am treaba nu am treaba, trebuia sa merg azi la banca cu o colega, romanca si ea. Zis si facut. La ghiseu urmeaza partea cu explicatul lent in engleza si ample miscari de maini cam ce vrei tu de fapt de la ei. Ne pastram zambetul chiar si atunci cand ni se spune ca nu putem avea o copie dupa swift transfer caci nu sintem clienti VIP. Da ma, nu sint si nici nu vreau.
Ies afara si ce sa vezi, portarul dupa mine si ma intreaba in bulgara daca sint roman. Da bre, roman, singe de roman, Traian si Decebal, alea, alea. Pai si el e roman. De fapt e grec nascut in Grecia, refugiat in Romania dupa razboi, crescut la Sibiu si cu facultatea la Iasi iar in '71 ai lui au venit in Bulgaria. Povestea ca povestea, probabil un bun subiect de film dar vorbea impecabil. Cauta putin cuvintele dar se descurca admirabil. Auzise de la un coleg ca sint 2 romani in banca si a venit doar sa vorbeasca cu noi. 39 de ani sa nu vorbesti deloc romaneste si apoi gata ca si cum nu s-ar fi intimplat nimic? 39 de ani!
Gata, mut conturile la banca aia. Macar mai vorbesc si eu romaneste.

Bansko, weekend de neuitat

In principiu toata lumea stie de Bansko. Ma rog, macar cei ce citesc acest blog. Deci pe scurt o statiune de munte cu partii foarte bune cand sint lucrate. In acelasi timp si foarte aglomerat. Plin de englezoi beti care vin cu super oferte la modul 7 Euro pe noapte in apartament sau greci cu 50 de Euro pe 2 zile in hotel de 3 stele cu mic dejun inclus (si transport desigur). Avand in vedere profilul schiorului din Bansko intotdeauna am zis "Atentie la englezoi si greci!". Cei din insula sint putin cam afumati sau chiar "high" iar cei din peninsula sint ingrozitori de galagiosi si nesimtiti. Ok nimic nu e perfect asa ca ne ducem noi la ski in weekend (asta cam acum 2 saptamani). Vreme super dar eu eram in urma cu ceva prezentari deci sambata pas la ski si frumusel in cameruta din pensiunea domnului primar si dai cu prezentari si toate ale de ramasesem in urma.
Duminica din nou vreme superba dar Mara nu se simtea prea bine si pe mine ma cam manca la ultima operatie (ca sa nu scriu direct in fund) sa merg acasa sa vad deschiderea la Formula 1. Sa schiez sa nu schiez hai ca dau vo' doua ture si ajung si la Sofia pana la 3 sa vad F1.
Prima tura de vis. Zapada buna, proaspata, batuta, schiuri de campion si eu in mare forma.
A doua tura. Zapada buna, proaspata, batuta, fac la dreapta pe 6 si ma opresc sa vad pe unde sa ma duc. Decid sa fac un carving larg si pornesc. N-am facut 10 metri ca un bou vine din spate ma impinge, cad jos in fata lui la vreo 5 metri dar individul kamikaze adevarat duce treaba pana la capat si intra voiniceste cu schiurile in pieptul meu. Super precizie, direct in clavicula aproape de stern si la 5 cm de jugulara. Super noroc care pe moment nu l-am realizat. Sa va zic ca tot el facea scandal ca eu sint idiot ca i-am taiat calea? N-are sens. Surpriza era alta. Era bulgar. Deci am fugit 4 ani in Bansko de englezoi si greci ca sa ma faca unu cu ceafa lata si cu mersul cracanat. Rezultat final, clavicula rupta + doua coaste rupte/fisurate. Am stat putin pe jos sa-mi revina macar suflarea si dai drumul la vale usor ca doar nu o sa stau o ora pana vine salvamontul. Clic, clac, clic, clac facea clavicula ca o bieleta veche de Dacia.
Deci daca e sa se intample, se intampla.
Ghinion dar si noroc chior in acelasi timp.
Continuarea cu doctorii in alt post.