marți, 25 ianuarie 2011
joi, 20 ianuarie 2011
Cel mai tare din ... barca
Aleg varianta de a nu va spune nici o poveste pescareasca legata de acest monstru si va las imaginatia sa lucreze.
Cum m-am luptat 1 ora sa o scot din apa.
Cum aproape m-a tras afara din barca.
Cum am sarit in stufaris ca se agatase linia.
Cum mi-a muscat mana si doar noroc de manusi ca mai am acum degete.
Cum ne tragea in amonte cu tot cu barca.
Cum tocmai inghitise o alta stiuca prinsa in lingurita.
Dezvoltati singuri ...
Sistemul de valori
- Salut, ce mai faci? Ce bine-mi pare ca te vad ca nu te-am vazut de mult!
- Salut. Ce sa fac? Bine.
- Tot in Sofia? Tot la X?
- Da, tot in Sofia. Dar e bine nu ma plang.
- Da esti numai pe Bulgaria? Ca parca auzisem ca aveai si alte tari in zona ta.
- Da. Sant 7 de toate. Bulgaria, Serbia, Bosnia, Albania, Macedonia, Montenegro si Kosovo.
- Ce misto de tine. Calatoresti.
- Da se poate spune si asta dar nu chiar asa de bine sa fii plecat 3 zile in fiecare saptamana iar cand vii acasa dormi ca esti obosit, schimbi bagajul si la drum.
- Da ma, dar pe unde mergi tu stai la hoteluri bune mai bagati ceva chefuri ca va stiu eu pe voi astia din vanzari. Si ai si totul decontat. Ce misto viata ai.
- Din afara pare misto dar nu e chiar asa. Nu neg, stam la hoteluri bune, decente nu luxoase. Scot echipa la masa seara ca sa mai stam de vorba. In unele tari daca nu faci asa e considerat ofensa, lipsa de respect sau chiar pedeapsa.
- Hai ma lasa vrajeala. Ai viata de boier.
- Hai sa-ti spun altceva. In media pe an conduc 45.000 km si zbor 25.000 km. Crede-ma nu e usor.
- Hai ma ca la masina ta 45k nici nu-i simti iar cu avionul sa tot calatoresti.
- Hai sa o luam metodic. 45.000 km parcursi cu o viteza medie de 65 km inseamna 692 ore. Impartit la 24 rezulta 28.8 zile. Aproape 1 luna. 1 luna de zile pe an eu asta fac. Conduc. Gandeste-te ca te urci in masina pe 1 Februarie si conduci non stop pana pe 1 Martie. Doar tu, masina, inchis intre cele patru portiere, pe aceleasi drumuri de le-ai invatat pe de rost. Cand termini mai ai de stat 5 zile non stop prin aeroporturi si avioane. Ce zici? Viata de boier?
- Da, ai dreptate. Cam nasol.
- Sa nu mai vorbesc de faptul ca acest timp e in majoritate timpul tau personal. Cand plec la Belgrad plec la 5 dimineata ca sa fiu acolo la 9 cand incep ei munca. In Bucuresti termin la 6, colegii mei merg acasa iar eu mai am alte 5 ore de condus pana la casa si familia mea. Tirana - Sofia faci in 8 ore cu masina si 9 cu avionul din cauza legaturilor proaste. Crede-ma nu e usor. Si mai ai nevoie si de o familie care sa inteleaga programul tau, ceea ce am, si sint fericit. Nici nu stiu daca fericit e cuvantul potrivit sau bucuros. Cred ca mai curand impacat. Ce conteaza e ca ma intorc cu drag si sint asteptat tot asa. Ce zici? E chiar asta viata de boier?
- Da. Nu prea.
Pauza, fiecare cu gandurile lui.
- Dar va deconteaza cam totul, nu?
- Salut. Ce sa fac? Bine.
- Tot in Sofia? Tot la X?
- Da, tot in Sofia. Dar e bine nu ma plang.
- Da esti numai pe Bulgaria? Ca parca auzisem ca aveai si alte tari in zona ta.
- Da. Sant 7 de toate. Bulgaria, Serbia, Bosnia, Albania, Macedonia, Montenegro si Kosovo.
- Ce misto de tine. Calatoresti.
- Da se poate spune si asta dar nu chiar asa de bine sa fii plecat 3 zile in fiecare saptamana iar cand vii acasa dormi ca esti obosit, schimbi bagajul si la drum.
- Da ma, dar pe unde mergi tu stai la hoteluri bune mai bagati ceva chefuri ca va stiu eu pe voi astia din vanzari. Si ai si totul decontat. Ce misto viata ai.
- Din afara pare misto dar nu e chiar asa. Nu neg, stam la hoteluri bune, decente nu luxoase. Scot echipa la masa seara ca sa mai stam de vorba. In unele tari daca nu faci asa e considerat ofensa, lipsa de respect sau chiar pedeapsa.
- Hai ma lasa vrajeala. Ai viata de boier.
- Hai sa-ti spun altceva. In media pe an conduc 45.000 km si zbor 25.000 km. Crede-ma nu e usor.
- Hai ma ca la masina ta 45k nici nu-i simti iar cu avionul sa tot calatoresti.
- Hai sa o luam metodic. 45.000 km parcursi cu o viteza medie de 65 km inseamna 692 ore. Impartit la 24 rezulta 28.8 zile. Aproape 1 luna. 1 luna de zile pe an eu asta fac. Conduc. Gandeste-te ca te urci in masina pe 1 Februarie si conduci non stop pana pe 1 Martie. Doar tu, masina, inchis intre cele patru portiere, pe aceleasi drumuri de le-ai invatat pe de rost. Cand termini mai ai de stat 5 zile non stop prin aeroporturi si avioane. Ce zici? Viata de boier?
- Da, ai dreptate. Cam nasol.
- Sa nu mai vorbesc de faptul ca acest timp e in majoritate timpul tau personal. Cand plec la Belgrad plec la 5 dimineata ca sa fiu acolo la 9 cand incep ei munca. In Bucuresti termin la 6, colegii mei merg acasa iar eu mai am alte 5 ore de condus pana la casa si familia mea. Tirana - Sofia faci in 8 ore cu masina si 9 cu avionul din cauza legaturilor proaste. Crede-ma nu e usor. Si mai ai nevoie si de o familie care sa inteleaga programul tau, ceea ce am, si sint fericit. Nici nu stiu daca fericit e cuvantul potrivit sau bucuros. Cred ca mai curand impacat. Ce conteaza e ca ma intorc cu drag si sint asteptat tot asa. Ce zici? E chiar asta viata de boier?
- Da. Nu prea.
Pauza, fiecare cu gandurile lui.
- Dar va deconteaza cam totul, nu?
Pe unde sa merg? Varianta 2.
Deci dupa ce mi-am luat lectia cu semaforul am ramas cu o singura optiune. Varianta 2.
Fac la dreapta, intru pe sens unic si ma opresc. Din fata venea o duba mare de marfa (tocmai descarcase painea la Fantastico, supermarketul de pe colt). Si ce daca e sens unic? El are de descarcat paine la inca alte 20 de puncte de vanzare. Sofer, cu fata plangacioasa, gen "sa moara mama ca daca nu o iau pe invers sau pe scurtaturi ca sa termin de livrat pana la 10, ma da afara". Oricum mai bun decat ala gen "ce vrei ba, sa ramana bulgarii mei flamanzi ca nu ma lasi tu sa trec?" In ambele variante e mai bine sa lasi de la tine. Ne mai jucam putin de-a da inainte, da inapoi si reusim sa ne vedem fiecare de treaba lui. In cealalta intersectie intru destul de greu ca e ingust. Ok deci mai am 150 metri si intru in bulevard. Ghinionul nu se lasa asteptat caci dupa ce fac 10 metri ne blocam. E 8:25 si se aglomereaza cu masini care lasa copiii la scoala. Masina opreste, doamna coboara, deschide usa la copil lasand usa soferului deschisa, conduce copilul pana la gard, ca ce daca mai sant masini care asteapta. Tupeu. Dar stiti care a fost pana la urma culmea tupeului? Pe acea strada ingusta de abia trec 2 masini una dupa alta, doamna noastra incearca sa intoarca in loc. De ce sa mearga inainte ca ea are treaba de unde a venit. Sa va mai spun ca avea ochelari de soara indiferent de ceata groasa de afara? Asteptam ca ce naiba sa facem. Ajung sa intru in bulevard si surpriza. Nu am cum. Din stanga vin masini una dupa alta, nu se mai opresc. Iar a gasit politaiul butonul.
Fac la dreapta, intru pe sens unic si ma opresc. Din fata venea o duba mare de marfa (tocmai descarcase painea la Fantastico, supermarketul de pe colt). Si ce daca e sens unic? El are de descarcat paine la inca alte 20 de puncte de vanzare. Sofer, cu fata plangacioasa, gen "sa moara mama ca daca nu o iau pe invers sau pe scurtaturi ca sa termin de livrat pana la 10, ma da afara". Oricum mai bun decat ala gen "ce vrei ba, sa ramana bulgarii mei flamanzi ca nu ma lasi tu sa trec?" In ambele variante e mai bine sa lasi de la tine. Ne mai jucam putin de-a da inainte, da inapoi si reusim sa ne vedem fiecare de treaba lui. In cealalta intersectie intru destul de greu ca e ingust. Ok deci mai am 150 metri si intru in bulevard. Ghinionul nu se lasa asteptat caci dupa ce fac 10 metri ne blocam. E 8:25 si se aglomereaza cu masini care lasa copiii la scoala. Masina opreste, doamna coboara, deschide usa la copil lasand usa soferului deschisa, conduce copilul pana la gard, ca ce daca mai sant masini care asteapta. Tupeu. Dar stiti care a fost pana la urma culmea tupeului? Pe acea strada ingusta de abia trec 2 masini una dupa alta, doamna noastra incearca sa intoarca in loc. De ce sa mearga inainte ca ea are treaba de unde a venit. Sa va mai spun ca avea ochelari de soara indiferent de ceata groasa de afara? Asteptam ca ce naiba sa facem. Ajung sa intru in bulevard si surpriza. Nu am cum. Din stanga vin masini una dupa alta, nu se mai opresc. Iar a gasit politaiul butonul.
Pe unde sa merg? Varianta 1.
Sa traiti si La Multi Ani ca iar am tras chiulul. M-am luat cu treaba. Da. Aceeasi. Calatoritul de business in Balcani. Ok, despre asta am sa scriu separat.
Deci toata lumea bine? Nici nu stiu de ce intreb ca oricum scriu pentru mine, nu cred sa am zeci de fani care sint in pragul disperarii ca n-am mai postat nimic. Oricum eu va raspund. Sint bine sanatos si am 7 luni de cand nu mai fumez. Continui sa fac ceva miscare in principiu cu bicicleta. Una din rezolutiile pe anula asta e sa particip la cursa de Marathon MTB in Thassos. 58 de km cu 1800 m diferenta de nivel. Nu-i chiar simplu, traseul e plin de pietre si cu portiuni in care iei bicicleta in spate ca e cam abrupt. Toate bune si frumoase mai putin conditia fizica drept pentru care am reluat orele matinale de mers la sala, de la 7 la 8:15.
Cam greu cu sculatul de dimineata dar daca te montezi putin e chiar ok plus ca prinzi si rasaritul sau luna plina la apus. Nu trag de fiare, doar alergare si bicicleta. Nu ma risc prea tare ca am camasile slim-fit si-mi sta bine asa. Cand termin am 2 optiuni.
1 - Fac la stanga si merg la semafor de unde fac dreapta pe bulevard
2 - Fac dreapta pe straduta mica, stanga pe alta strada ingusta si aglomerata din cauza unei scoli dupa care dreapta in bulevard
Care e varianta optima? O sa-mi spuneti ca oricum intrebarea e stupida pentru ca nu vizualizati strazile si nici n-am dat repere de distanta si ca probabil inclinati spre varianta 1, pe la semafor, ca masina e mare si evit si blocajul cauzat de lasatul copiilor la scoala. Gresit. Nu exista raspuns corect la aceasta intrebare.
Varianta 1 - Fac bucuros la stanga, apuc sa tai calea unui nesimtit care venea pe sens interzis si intru in strada care da in bulevard. Si stau. Deh, e semafor. Si stau, si termin si cele doua snacksuri si termin si apa si eu tot stau. Toti stateam. Doar pe bulevard se circula intr-o frenezie fantastica. si de la dreapta la stanga si de la stanga la dreapta. Bulevardul era transformat in autostrada. Deja starea de bine usor, usor incepe sa dispara si in loc de acea moleseala in muschi incepe sa se instaleze o stare de neliniste si frustrare viu exprimata prin limbaj colorat. Si la o adica poti sa te descarci la nivel maxim chiar si cu geamul deschis ca oricum nu te intelege nimeni (pana la proba contrarie). Dupa 15 min si cateva sclipiri firave gen flash obosit ale semaforului pe nuanta de verde, ajung in intersectie. Inca unu, adica un verde, si ma duc. Putin montat si iritat ca am pierdut atata timp imi pica privirea pe borcanul de politie de unde regleaza aia temporizarea la semafoare. Raman masca. Atat de masca incat era sa nu vad ca s-a facut verde din nou. Domnul Politai avea o fata fericita cum n-ai mai vazut. Fata unui adolescent dupa ce a facut prima oara sex, fata lui Armstrong cand a calcat pe luna (astronautul nu biciclistul), fata oricarui inventatator inainte de a striga Evrika, fata lui Ducadam dupa ce a aparat 4 lovituri de pedeapsa, etc. Rar mai vezi atata fericire pe fata unui om iar la politai e aproape imposibil. Tocmai descoperise butonul care-l lasa sa tina mai mult traficul pe bulevard. Era multumit ca pe bulevardul lui se circula. Era multumit ca oamenii o sa-l recunoasca si o sa-i aduca multumiri pentru isprava sa, ca sa nu mai pomenim de promovare care acum era inevitabila. Si ce daca se plang aia de pe lateral? Merge treaba pe bulevard? Merge.
2 intersectii mai jos unde deja se ingusteaza de la 6 benzi la 4, ce vedem?
Un politai cu figura clasica. Catranita si plictisita. Gata sa-si tranteasca cascheta de pamant si care se intreba in gand " De unde ... mea vin atatea masini de mi-au blocat intersectia?"
Deci toata lumea bine? Nici nu stiu de ce intreb ca oricum scriu pentru mine, nu cred sa am zeci de fani care sint in pragul disperarii ca n-am mai postat nimic. Oricum eu va raspund. Sint bine sanatos si am 7 luni de cand nu mai fumez. Continui sa fac ceva miscare in principiu cu bicicleta. Una din rezolutiile pe anula asta e sa particip la cursa de Marathon MTB in Thassos. 58 de km cu 1800 m diferenta de nivel. Nu-i chiar simplu, traseul e plin de pietre si cu portiuni in care iei bicicleta in spate ca e cam abrupt. Toate bune si frumoase mai putin conditia fizica drept pentru care am reluat orele matinale de mers la sala, de la 7 la 8:15.
Cam greu cu sculatul de dimineata dar daca te montezi putin e chiar ok plus ca prinzi si rasaritul sau luna plina la apus. Nu trag de fiare, doar alergare si bicicleta. Nu ma risc prea tare ca am camasile slim-fit si-mi sta bine asa. Cand termin am 2 optiuni.
1 - Fac la stanga si merg la semafor de unde fac dreapta pe bulevard
2 - Fac dreapta pe straduta mica, stanga pe alta strada ingusta si aglomerata din cauza unei scoli dupa care dreapta in bulevard
Care e varianta optima? O sa-mi spuneti ca oricum intrebarea e stupida pentru ca nu vizualizati strazile si nici n-am dat repere de distanta si ca probabil inclinati spre varianta 1, pe la semafor, ca masina e mare si evit si blocajul cauzat de lasatul copiilor la scoala. Gresit. Nu exista raspuns corect la aceasta intrebare.
Varianta 1 - Fac bucuros la stanga, apuc sa tai calea unui nesimtit care venea pe sens interzis si intru in strada care da in bulevard. Si stau. Deh, e semafor. Si stau, si termin si cele doua snacksuri si termin si apa si eu tot stau. Toti stateam. Doar pe bulevard se circula intr-o frenezie fantastica. si de la dreapta la stanga si de la stanga la dreapta. Bulevardul era transformat in autostrada. Deja starea de bine usor, usor incepe sa dispara si in loc de acea moleseala in muschi incepe sa se instaleze o stare de neliniste si frustrare viu exprimata prin limbaj colorat. Si la o adica poti sa te descarci la nivel maxim chiar si cu geamul deschis ca oricum nu te intelege nimeni (pana la proba contrarie). Dupa 15 min si cateva sclipiri firave gen flash obosit ale semaforului pe nuanta de verde, ajung in intersectie. Inca unu, adica un verde, si ma duc. Putin montat si iritat ca am pierdut atata timp imi pica privirea pe borcanul de politie de unde regleaza aia temporizarea la semafoare. Raman masca. Atat de masca incat era sa nu vad ca s-a facut verde din nou. Domnul Politai avea o fata fericita cum n-ai mai vazut. Fata unui adolescent dupa ce a facut prima oara sex, fata lui Armstrong cand a calcat pe luna (astronautul nu biciclistul), fata oricarui inventatator inainte de a striga Evrika, fata lui Ducadam dupa ce a aparat 4 lovituri de pedeapsa, etc. Rar mai vezi atata fericire pe fata unui om iar la politai e aproape imposibil. Tocmai descoperise butonul care-l lasa sa tina mai mult traficul pe bulevard. Era multumit ca pe bulevardul lui se circula. Era multumit ca oamenii o sa-l recunoasca si o sa-i aduca multumiri pentru isprava sa, ca sa nu mai pomenim de promovare care acum era inevitabila. Si ce daca se plang aia de pe lateral? Merge treaba pe bulevard? Merge.
2 intersectii mai jos unde deja se ingusteaza de la 6 benzi la 4, ce vedem?
Un politai cu figura clasica. Catranita si plictisita. Gata sa-si tranteasca cascheta de pamant si care se intreba in gand " De unde ... mea vin atatea masini de mi-au blocat intersectia?"
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
