Lagos - ziua 4

Deja am inceput sa recunosc drumurile si calea spre casa. Deja am semnele mele fie ca e vorba de tarabe, banci sau oameni.

Avem o completare de toata stima referitoare la postul de ieri cu baiatul ala adevarat cu birou si cerbisori la adapat. Se pare ca n-am fost atent la toata povestea. Omu are o firma de succes, botezata probabil dupa nevasta, Bella, si a vrut omul sa aiba in curte un birou identic cu ala originalu din Victoria Island. Adica sa se simta ca acasa pardon ca la birou. E un fel de imbunatatire a productivitatii in aceasta lume rea a globalizarii. Adica lucrezi de acasa dar de fapt esti la birou. Cel mai nasol e de micii negrisori care lucreaza pentru el si niciodata nu stiu unde sa mearga si asteapta cu telefonul in mina calare pe okada un semn. La birou sau la birou acasa?

Stau cu totii intr-o intersectie intreband? Unde, unde, unde?

Inchei cu un interesant "Order by Police"

Cer scuze Norvegienilor

Acum un an ma zborseam la Norvegieni ca toate lucrurile sint absurd de scumpe. Oficial va rog sa ma scuzati si-mi retrag toate cuvintele. Va rog poftiti in Lagos unde intr-o terasa sau cofetarie ce naiba o fi, ma rog putin mai curata, ca e doar ptr albi si ceva colorati mai cu buzunaru gros. 1 sandwich + 1 pizza mica + 2 fresh + 1 expresso + 1 capucino + 1 apa = 68$. La fel ca in New York in Central Park. Pai de 110 Leva ..... dar ma rog aici nu e Bulgaria asa ca pofta in cui.
Avantajul aici in Ikoyi este ca stai pe malul apei si cand vii seara de la munca te urci in barca si contribui la cosul zilnic. Cu ce o pica.

  

Lagos - ziua 3

Nu prea am chef de scris azi. Pun doar poze. Sint cam obosit. Totusi umezeala asta constanta o face bine la ten dar parca te scurge de puteri. Sa simti totul ud pe tine de parca tocmai ai facut dus imbracat nu e chiar foarte confortabil.
Am inceput ziua ca ieri. Ia-l pe Stephen de unde nu-i. Unde esti bre? Sorry sir is raining. Ba asta-i scuza? Sorry Sir is raining and I had a flat tyre. N-am mai continuat ca se apuca de segmentat masina.
Am vazut ceva apartamente si cu gandaci si fara si case cu soparle si fara.

Cu vedere la mare sau fara.

Vecinii sint nemaipomeniti. Toti nigerieni cu stare. Bat palatele de la Strehaia de departe. Asta de mai jos e biroul unui MD de la o firma de Telecom. Adica are birou la el in curte. Biroul lui ca sa nu se amestece cu gloata.

 La asa birou ai nevoie si de o casa pe masura. Ca are 24 de camere si 32 de bude nu ne mai impresioneaza ca avem si noi de astia. Dar intrarea e de basm. Basm mioritic. Cerbisori la adapat.

E adevarat nu? Asta trebuie exportat la noi. Saracul nu-si da seama ca a gresit tara.
Nu va mai spun nimic de trafic dar am de facut o corectie importanta. Motoreta numita in limba lor "okada" costa nu 2000, ci numai, ia spuneti un pret, nu 900, nu 600, doar 589$. Oferta speciala pina pe 15 iunie.
Dar cum mai spunem sint simpatici. Nu se oftica la pozat, chiar le place si zambesc.

 N-am reusit sa-i prind cand trec prin balti, sa-i vezi atunci pe toti cu cracii-n sus de parca ar fi carabusi intorsi pe spate. Am ramas dator cu vulcanizarea.

In rest nimic deosebit. Toata lumea doarme la umbra. Pe okada, sub okada, pe masina, in masina, sub camion, pe scaun sau pur si nsimplu acolo unde l-a prins Mos Ene. Batuta'n cap cu stil.

Astia de mai sus cica repara roata stanga spate. O chestie care la Bosanci o faci in 6 ore cu 2 baieti. Aici sint 10 si si-au construit casa in jurul masinii ca e mult de munca frate. Unii chiar vor sa iasa la pensie de aici.
Dar speranta moare ultima. Tanara generatie vine tare din urma.