Am si un scurt film din Nigeria

In Ianuarie inca nu stiam sigur daca ma mai intorc sau nu. Am pus cateva poze si l-am rugat pe Lokua Kanza sa-mi dea un cantecel de-al lui sa mearga totul la suflet mai usor. Vroiam sa-l trimit la fostii colegi si prietenilor de aici.
Apoi m-am hotarat sa ma intorc. Si nu l-am mai trimis, ba chiar am uitat de el pana cand am sortat ceva pe memoria externa.

 

 

Daca nici poza asta nu e buna de National Geographic ...

Asta da promotie

Nu-i asa ca vrei premiul cel mare? Doua autobuze! As fi facut un testimonial de ala in care cuplul fericit iese pe usa, fiecare urcandu-se in autobuzul lui plecand la munca. Copii ramasi acasa cu bunica, facand cu manuta din geam. Seara la masa se discuta despre cea mai buna ruta dupa care el merge si-i arata cum e treaba cu filtrul de motorina. A doua zi aceeasi rutina de dimineata. Se termina cu ea placand din curte toata imbujorata ca a vazut floarea lasata pe bord de cu seara de barbat-su si biletul cu "100.000 km fara reparatii capitale!"   

Cheita minune

In sfarsit, dupa ceva vreme am intrat in posesia biroului. Prea multe schimbari pe aici si cum totul se intampla ad-hoc, normal ca nu era nici un plan referitor la cine si unde va sta.
Am avut noroc si m-am instalat temporar intr-o sala mica de sedinta.
Tocmai ce mi-au dat acum cheile de la biroul nou si vad ca sint 2 chei diferite.
- Asta e de la usa, dar asta de unde e?
- De la toaleta.
- Pai care toaleta ca nu mai vad o alta usa.
- Sefu, toaleta din capatul culoarului. Asta e cheia managerilor.
- Stai bre ca nu inteleg. La toaleta din capat usa este deschisa tot timpul.
- Da Sefu dar cabina din mijloc e pentru manageri si cheia e de acolo.
- Aha, si eu care credeam ca acea cabina e tot timpul ocupata.
Ma duc sa vad si eu.
Intr-adevar, este pentru manageri. Are colac!
 

Cotidiene

Am iesit ieri cu bicicleta hotarat sa fac o tura lunga. Sezonul ploios e mai rau ca niciodata si poti pleca pe soare iar in 15 min e totul negru (:)) in jurul tau si nu te uda, te mureaza. Azi am avut parte doar de cativa stropi, mergand cu ploaia in spate tot timpul. De obicei am o senzatie de bine dispunere pedaland si urmarind spectacolul trotuarului. Mai ales ca duminica iese toata lumea la biserica si se impopotzoneaza care mai de care. Tot ceea ce vedeam ieri, nu mai reprezenta nimic deosebit, deja sant obisnuit cu tinutele lucioase, copii care se chinuie sa-si tina papucii in picioare, aranjamente textile in cap care mai colorat, care mai sofisticat. Nimic care sa ma faca sa zic wow.
In timpul sezonului ploios e putin mai racoare, undeva intre 26 si 28 de grade, dar pentru localnici asta e cam frigulet. O sa vezi caciuli si copii in paltonase. Dar ieri tot am reusit sa zambesc pentru ca de unde naiba , nu stiu, ce-mi apare pe trotuar. Mascul mare, bine facut, sapca de golf cu cozoroc si acu' tine-te bine. Imbracat intr-un Alain Delon, bineinteles scurt la maneci (tipar European), incheiat la un singur nastur in fata de dadea sa pocneasca. Si pentru ca totul sa fie perfect, era bleu.
Da, Alain Delon bleu.    

N-am disparut. Am fost doar putin ocupat.

Buna ziua lume.
Tocmai ce incercam sa fac o forma de salut mai inteligenta ca dupa atata pauza meritati si voi, cititorii mei (deja exagerez) ceva mai deosebit. Daca la televizor se adreseaza cu "Buna ziua telespectatorilor nostrii", la radio cu "Buna dimineata ascultatorilor nostrii", cum naiba sa spun aici?
Salut cititorilor? Pai ce, o carte incepe cu "Salut Cititorule si multumesc ca m-ai cumparat, traiasca Familia ta!". Sau sa zic "Salut Corporatistilor din toata lumea!", ca doar ei o freaca toata ziua pe net? Ar mai merge ceva cu laptop combinat cu cititorule sau vazatorule dar toate suna ca naiba. asa ca ...

Buna ziua lume :)

Azi o poza pentru cei care se plang de locul de munca, ca nu au birou la geam, ca florile I s-au uscat de la aer conditionat, ca e trafic in preajma lor iar ala de la contabilitate cu energiile lui negative l-a dat peste cap, ca sa nu mai vorbim de aia din colt cu feng-shuiul ei cu tot de-ti viruseaza calculatorul.
Si pentru cei nemultumiti de masina veche, de stau toata ziua pe mobile.de si autovit.ro zgaindu-se la masina mult dorita dar care oricum nu pot sa o aiba ca inca mai are rate la apartamentul din Balta Alba inca 30 de ani.

Un vechi autobus de scoala, probabil din anii '50 care inca-si face treaba prin mahalalele din Lagos.

Doar 2 fire sa pornesti motorul. Un volan oval, un schimbator si doua pedale. Nu servo. Nu semnalizare. Nu indicatoare la bord. Fara usa. Fara geam.