Ia ghiciti voi care e cea mai mare pasiune a norvegianului. Da, o bate in cap toata ziua si nu face nimic, asta o stim cu totii, dar asta e starea de fapt a lor deci nu se califica la pasiune. Sport, pescuit, vanatoare, hot old cars. Da. Si mai este una. Tatuajul. Da frate, n-am vazut in viata mea corpuri mai mazgalite ca a lor. Mazgalite, asta e cuvintul. Tatuajul a evoluat intre timp si ar trebuie sa fie un desen frumos, eventual cu mesaj. Dar ei au ramas la modelele anilor 70, caracteristice si azi inchisorilor din Romanica. Sirena, zar, un semn chinezesc cam tremurat, nume, ani, fulgere, etc. Unu avea o poezie scrisa pe gat. Asta ma duce la ganduri stranii. Deja vad un alt baiat in spatele lui citind gales poezia. Cah. Totusi ca sa fie in pas cu moda si le fac acum colorate.
Dar eu nu inteleg ceva. De ce? Pentru ei care 8 luni (poate 9) pe an, nu-si dau izmenele si pulovarasul jos ca ingheata instant, la ce naiba le foloseste tatuajul? O fi frate fosforescente si si le arata sub plapuma ca noi pe vremuri limbile de la ceasul Atlantic.
Clar. Nu-i inteleg si nici nu vreau.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu