Draga mea Toacla,
Cu parere de rau trebuie sa te anunt ca te pun in cui. Motivul e simplu si nu e relationat de starea vremii sau amenintarea cu troiene mari in urmatoarele doua saptamini si nici sa nu-ti treaca prin cap ca te parasesc. Doar luam o pauza ca in orice casnicie ce se respecta. Crede-ma, te iubesc si te doresc dar nu mai am nici cu ce si nici cum (macar o perioada). Da draga stai usor ca povestesc imediat ca vad ca-ti creste presiunea in roti.
Mai tii minte acum doua saptamini cand ti-am spus ca plec putin la Bucuresti dar la intoarcerea acasa (da Sofia e mai acasa ca Bucuresti) o sa ne bucuram impreuna pe carari de munte pe Vitosha? Eh, de plecat am plecat Miercuri si am ajuns regulamentar in Bucuresti dupa cele 4,5 ore clasice de condus cu primul pit stop la Mamina. Draga de ea ma astepta ca de obicei cu supa de pui (iar era dulce de la morcovi) si gratarelul de pui cu gogosari murati (si astia erau dulci). Toate bune si frumoase si ma duc acasa ca a doua zi ma asteptau gramada de sedinte (o sa incerc cat o sa pot sa evit americanismele gen meeting, job, cool, you know) si un implant dentar la prietenul Virgil. Sedinte ok, planuri aprobate, bugete mai mari, inima mica de frica implantului si o senzatie continua de stat pe buda e cea mai buna descriere pentru ziua de Joi. Ma duc la Virgil, fac circul de rigoare ca m-am razgandit, ca se poate trai si fara inplant, dar oare nu se poate fara bormasina dar degeaba. Facem anestezia care surpriza prinde beton si dai cu burghiul (scos de la congelator) si cu surubelnite si chei speciale pana se insurubeaza pivotul (sau cum se cheama) ca lumea. Spun multumesc si saru-mana ca n-a durut si plec spre casa. Fac doi pasi prin ploaie si incep sa tremur. Tremuratul se transforma rapid in miscari Shakin Stevens insotite de clantanit de dinti. Clantanit ca ala n-am avut si n-am vazut sau auzit in viata mea. Pentru exemplificare se ia una bucata nuca de cocos. se dau cele doua sau trei gaurele dupa preferinte. Se scurge zemuta aia dulceaga si se taie nuca in doua cu clasica panza de bonfaier invelita la un capat cu o carpa sau batista. Se scoate miezul si se da la copii sau gunoi dupa gust. Se ia o jumatate in manuta dreapta si cealalta in stanga si incepeti sa aplaudati frenetic asa cu ele in causul palmei. Eh cam asa se auzeau si dintii mei. Pe acest fundal miscator si sonor mi se face si putin rau si incep sa ma scurg incet catre asfalt. Ma sprijin usor de peretele cladirii (supermarketul Ok in cauza) si starnesc oarece stupoare in ochii babutei care cerseste permanent acolo. A crezut ca vreau sa-i iau locul saraca dar ce nu stia ea e ca la cum tremuram aratam ca un drogat in criza, care nu cred ca e o reteta de succes la cersit. Basca eram si la costum cu cravatica. Ma mobilizez si o iau usurel catre casa unde ma bag direct in pat si dai cu somn.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu