Si uite asa te pun in cui - varianta 2011

Ok, de unde sa incepem? Probabil de la lasatul de fumat pe 1 Iulie 2010 moment in care m-am decis si apoi mai tarziu ne-am decis (mai multi) sa ne apucam mai serios de biciclete. Istoria scurta si neromantata este foarte simpla. Dupa un sprit prelungit in Thassos urmat de turul insulei cu bicicleta ne-am hotarat sa ne inscriem la competitia de anul acesta  Sint doua probe, una de sosea de 95 km si elevatie de 1300 m si una de mountain bike de 58 de km si elevatie de 1800 m. Acum fiecare dupa posibilitati si resurse. Eu m-am decis pentru Mountain Bike ca e putin mai solicitant dar si satisfactia mai mare daca termini. Retineti, daca termini. Dupa cum spuneam, la un sprit in ceas de seara si o discutie amicala dar aprinsa, totul pare foarte simplu, mai greu este dupa ce te urci pe bicicleta, pedalezi 15 km si o elevatie de 4-500 m. Vroiam sa spun ca esti rosu in obraji, eronat, esti vanat, abia mai poti respira, fundu-ti arde de parca ai fi stat in tabasco in ultimele 2 ore, ai senzatia aia ca vrei sa faci pipi dar nu poti si functie de varsta mai ai si vreo doua, trei crampe musculare. Acum inmultesti cu 4 si-ti dau seama cam ce inseamna Thassos Mountain Bike Marathon. Ca sa nu fiu acuzat ca le infloresc doar ca sa-mi scot in evidenta forma fizica deosebita, dati un click pe link-ul de mai jos si vizionati filmuletele ca sa intelegeti ce urma sa se intample.

http://vanzelsdiary.blogspot.com/2010/05/thassos-mtb-race-2010.html

Nu-i chiar simplu, ah?
Echipa e foarte mare si in afara de trupa noastra cea vestita am convins si 5-6 colegi din firma sa vina. Din Ianuarie sintem cu totii la antrenament zilnic (sau aproape zilnic). Mi-am luat bicicleta noua si era cat pe ce sa scriu pe Facebook la status ca "Vivi is in a new relationship with his new bike Merida Mats TFS 800 XC". Pana in Martie a stat in dormitor la musafiri sa nu raceasca micuta. Cam de o luna am scos-o la plimbare asa usor ca un mustang naravas ce trebuie imblanzit. Putin prin parcuri, mai usor la deal in Dragalevtsi, apoi prima iesire pe munte si prima coborare in viteza. O dau si prin gheata si zapada sa se invete cu altitudinea.

Totul mergea perfect, ca la carte. Eram si sint in forma maxima. Sambata am pornit in viteza catre Jeleznitsa si am facur 17 km cu elevatie de 600 m in 1h20min. WOW, bravo bre campion batran ce esti. Unde mi-a stat ascunsa gena lui Lance? Continui cu urcarea pe munte si inca 150 m elevatie pana la aleea catre Simeonovo. Trag tare si nu ma dau jos nici la balti mari noroioase, nici la podete. Sunt tare, sunt bun, sunt cel mai bun, hai mai cu viteza ca se poate, curba stanga, sant mare pietruit, franez dar nu prinde pe frunze, dau sa sar dar nu mai aveam suficienta viteza, roata fata se blocheaza in sant si eu cat mi-s de mare si batran, tsukahara 270 de grade cu bicicleta stransa bine intre coapse cu aterizare pe casca, fata, umar. Casca ok, barbia putin zgariata, umar fracturat.
Stau si plang dar plans de ala fara lacrimi. S-a dus naibii totul. E primul gand si e firesc sa fie negativ dar pana la urma bine ca a fost asa. Daca o pateam mai incolo pe podete sau la coborarea de la lacuri precis nu scapam asa usor. Da' daca o pateam la Thassos?
Doar 3% din toate fracturile de pe glob intr-un an de zile sunt de "humerus". Si doar 1% din ele sunt in partea superioara, cu ruptura calcaiului in care se prinde muschiul si ligamentul. Cea mai usoara dintre toate. Vedeti ca am avut noroc?
Si uite asa o sa aiba echipa fotograf profesionist si partener de sprit.
 
PS: Cand fumam si beam parca nu pateam chestii de astea ....