Ziua incepe cu prima intalnire cu punctualitatea nigeriana. Desi doamna Irene (airin, da? ca e din uk) intarzie doar 10 minute se pare ca nu putem pleca pentru ca nu venise soferul nostru. A inteles oare ca trebuie sa fie aici la 9? Ba, eu asa i-am spus. Da parca molfaise ceva de birou. Ia sa sun. Sun si-mi inchide. Mai sun odata, raspunde, molfaie ceva si-nchide din nou. Mai tu-ti papucii tai. Sun din nou si nici nu-l las sa spuna ceva ca ma reped la el sa vina urgent in fata blocului ca vede el ce pateste. Intre timp mai vorbim putin cu doamna care din pacate era si este putin cam pierduta in spatiu aicea. Cred ca si noi stiam la fel de mult cat stia si ea. Suna telefonul si ghici, era Stephen soferul, care-mi aducea aminte ca el e deja jos si ca eu ce fac, nu cobor? Bravo bre, ai personalitate, ha?
Din nou la drum pe strazi si dupa cum va spuneam si ieri spectacolul strazii e ceva fantastic chiar daca 9 dorm sau motaie tot vezi 1 care munceste.
Din 100 in 100 de metri e unu cu un compresor mic. Aia-s vulcanizatori ca la ce jafuri de masini si cauciucuri au, fac pana una doua si ca sa nu mai misti masina te uiti in stanga te uiti in dreapta si mergi la cel mai apropiat. Ma intrebi daca vine vreo unul la tine? Adica asa din proprie initiativa? Vezi de treaba, aici e cald, vrei sa transpire? Bai au o lentoare ceva de speriat. Mi-aduc aminte de tiganusul din Romana in 1982, la Romana, asteptand troleul 88, care m-a intrebat " nenea, nu-mi dai si mie banul ala de pe jos?"
Strada e totul, aici e casa lor, slujba lor, totul. Traficul e infernal si poti sta blocat chiar si ore bune deci comertul ambulant e in floare. Misti un metru si inca unu vine la geam. Cartele prepaid, apa, alune, portocale, ceapa, banane, ananas, ochelari, toata mama bazarului chinezesc e aici in strada. N-am prea vazut cu Coca Cola sau Pepsi. Alo, Moscova, faceti si voi ceva? Dar ca sa inchid aceasta mica paranteza. Va aduceti aminte de Quick Cola? Exact, aia mai mult lipicioasa decat racoritoare. Asa e Coca Cola aici, poate putin mai acidulata. Inca o data mitul cu reteta secreta si acelasi gust in lume se duce pe apa sambetei.
Revenim la aglomeratie si traficul mare de motorete.
Pacat ca-i perculos ca ar merge mai bine pozele de pe motor decat alea din masina. Si cu putina indemanare invatata la scoala de smecheri de la Suceava as putea suti ceva de pe tava domnitelor.
Sau de pe taraba.
Am cumparat banane totusi. De pe strada. A cerut 500, le-am cumparat cu 300 (2$) un snop mare cu vo 15-20 banane. Nu-i ieftin. Oricum si soferul a zis ca pe insula preturile sint umflate bine ca aici si nt aia mai bogati dar daca mergi pe continent in Market 12 acolo e mult mai ieftin.
E ceva politie pe strazi dar mai multe genul de patrule care fac tot felul de filtre. De altfel borcanele lor sint goale, probabil dorm la umbra.
In general lumea e pasnica si binevoitoare, zambitoare. Am surprins si un tepar clasic de Colentina care statea la o masa cu niste japonezi vorbind la telefon si vorbind tare " 50 de mii? oricand my friend. da-mi un pret bun si rezolvam. da, in cash te pot ajuta cu maxim 200. da ma, da mai pune si tu inca ceva acolo ca nu-mi misc curu pentru maruntis." Doamne, parca eram acasa.
La prima casa pe care am vazut-o azi nici n-au trecut 15 minute ca ala deja suna sa ne intrebe daca ne-am hotarat ca deja are un cumparator in casa cu cashul pe el dar el ar prefera sa ne aiba pe noi vecini. Clasic, clasic de Berceni. Sint simpatici. Incep sa ma distrez. Dar dupa aia ma uit in jur si-mi trece.
Ca sa nu va spun ca asta cu casa nici macar n-a maturat inauntru si era plin de gandaci de 5 cm bucata.
Din nou la drum pe strazi si dupa cum va spuneam si ieri spectacolul strazii e ceva fantastic chiar daca 9 dorm sau motaie tot vezi 1 care munceste.
Strada e totul, aici e casa lor, slujba lor, totul. Traficul e infernal si poti sta blocat chiar si ore bune deci comertul ambulant e in floare. Misti un metru si inca unu vine la geam. Cartele prepaid, apa, alune, portocale, ceapa, banane, ananas, ochelari, toata mama bazarului chinezesc e aici in strada. N-am prea vazut cu Coca Cola sau Pepsi. Alo, Moscova, faceti si voi ceva? Dar ca sa inchid aceasta mica paranteza. Va aduceti aminte de Quick Cola? Exact, aia mai mult lipicioasa decat racoritoare. Asa e Coca Cola aici, poate putin mai acidulata. Inca o data mitul cu reteta secreta si acelasi gust in lume se duce pe apa sambetei.
Revenim la aglomeratie si traficul mare de motorete.
Totul e miscare, perpetua miscare. De aia a si aparut si businessul cu motorete. Motorete care se trimit in cutii din China, dezansamblate. 2000$ bucata. Si placerea sa ti-o faci tu cu mana ta. Apoi apare un smecher care are 5-10 motorete si pe care le pune la produs. E ca un fel de dispecer si se pare ca trimite oamenii acolo unde chiar e nevoie de ei.
Cand intram acum la noi pe insulita am trecut pe langa unul de-i urnea pe toti la munca. Probabil le baga speachuri de alea motivationale cu hai baieti trageti tare sintr-o buna zi o sa aveti afacerea voastra, bla, bla.
E ceva politie pe strazi dar mai multe genul de patrule care fac tot felul de filtre. De altfel borcanele lor sint goale, probabil dorm la umbra.
La prima casa pe care am vazut-o azi nici n-au trecut 15 minute ca ala deja suna sa ne intrebe daca ne-am hotarat ca deja are un cumparator in casa cu cashul pe el dar el ar prefera sa ne aiba pe noi vecini. Clasic, clasic de Berceni. Sint simpatici. Incep sa ma distrez. Dar dupa aia ma uit in jur si-mi trece.
Ca sa nu va spun ca asta cu casa nici macar n-a maturat inauntru si era plin de gandaci de 5 cm bucata.
Hai ca nu vreau sa plangeti, poate fi si bine. Apartamente mari, cu vederea la mare, piscina, fitness, barbecue, tenis, squash.
Inchei cu o ultima poza. No comment.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu